ANTI-DACA
De poţi să faci pe prostul cand altul te repede
Făcand-o pe deşteptul şi c-un cuvant nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;
De nu amani o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cand alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfant şi de-nţelept.
De te te tarăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesul ţi-l sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amandoi la fel;
De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cand vorbele şi fapta în vant ţi-s risipite,
Tu dandu-le la dracu, poţi altele scorni.
De poţi să faci întruna dintr-un caştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn;
De poţi să-ţi storci şi gandul, şi inima, şi nervii
Îmbătranite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărare, plecandu-te ca servii,
Cand toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: `napoi!
Dacă, stand în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar langă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratandu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la danşii, dar îi înşeli amarnic;
Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămantul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întaiul, dar NICIODATĂ OM.
Niciun comentariu: