Dimensiunile Universului

Cosmologia modernă consideră Universul nostru drept gazdă a mai multor lumi, fiecare având caracteristici proprii, o stare proprie a materiei şi a timpului. Cunoştinţele căpătate cu ajutorul câmpului informaţional al pământului, de asemenea multele ipoteze strălucite ale savanţilor privind teoria spaţiului şi timpului, ne dau posibilitatea să concluzionăm asupra mulţidimensionalităţii Universului nostru. Astăzi sunt cunoscute şapte dimensiuni ale lumilor.  

Noi locuim în spaţiul tridimensional cu coordonatele: înălţime, lăţime, lungime, iar funcţia timpului este sensibilă la orice mişcare mecanică sau biologică. Dar, în lumea noastră materială există fenomene mult mai subtile, care primesc în următoarele dimensiuni caracteristicile timpului. Dezvoltarea voinţei, intelectului, intuiţiei, dragostei, sunt coordonatele spaţiilor cu patru,cinci, şase şi şapte dimensiuni.Universul nostru este străbătut de cea mai subtilă substanţă, desprecare se aminteşte în multe filozofii cosmogonice ale antichităţii —Absolutul, care are un număr infinit de dimensiuni.

Trecutul, prezentul,viitorul sunt unite în Absolut, În afară de Universul nostru, în Absolut există şi alte universuri, dar cunoaşterea lor este încă greu accesibilă chiar şi pentru civilizaţii mai avansate de pe alte planete.Universul nostru uneşte treisprezece lumi, şapte lumi principale, cinci lumi intermediare şi o lume opusă, lumea forţelor "întunecate".

O clasificare interesantă a acestor lumi este propusă de către sistemul AUM, care a cercetat legile armoniei şi frumuseţii în Univers. Absolutul Prima lume, tridimensională, ne este bine cunoscută. Materia şi energia corespund oscilaţiilor undelor de culoare roşie şi sunt în armonie cu vibraţiile sunetului"do"din prima octavă. A doua lume, eterică, nu are fiinţe vii. Energia corespunde oscilaţiilor undelor culorii portocalii şi notei "re". Energia acestei lumi se consumă pentru mişcarea fiinţelor vii de pe pământ.

A treia lume este cea astrală. Materia este câmpul gravitaţional al Lunii. Energia şi materia corespund oscilaţiilor undelor de culoare galbenă şi notei "mi". A patra lume - (spaţiul cvadridimensional) - este cea mentală. Materia este câmpul gravitaţional al planetelor sistemului Solar. Energia şi materia corespund oscilaţiilor undelor de culoare verde şi notei "fa". gravitaţional al Soarelui. Materia şi energia corespund oscilaţiilor undelor de culoare bleu şi notei "sol".

A şasea lume - (spaţiul hexadimensional) - este lumea intuitivă. Materia este câmpul gravitaţional al galaxiei noastre şi corespunde oscilaţiilor undelor de culoare albastră şi notei "la". A şaptea lume-(spaţiul septidimensional)- este Nirvana (lumea iubirii).Materia este câmpui gravitaţional al Universului şi corespundeculorii violet şi notei "si".

Există şi reflectarea în oglindă a Nirvanei — a treisprezecea lume. Sentimentul opus iubirii, care duce la creaţie — sentimentul urii, care duce la distrugere. Materia şi energia lumii a treisprezecea corespund undelor de culoare maron, nota lipseşte. În religia hindusă se numeşte lumea lui Shiva, în creştinism — lumea lui Lucifer. Această lume este răspândită în întregul Univers, dar planeta de bază a lumii a treisprezecea se considera Pământul, care devine astfel centrul luptei universale. Poate că, tocmai din această cauză, pe Pământ sunt condiţii minunate atât pentru dezvoltare rapidă, cât şi pentru degradare tot atât de rapidă.

Fiecare din cele treisprezece lumi are aceeaşi importanţă pentru Absolut. Această dependenţă cosmică este exprimată în pictură: contopirea principalelor culori creează o culoare unică, globală – alb sau negru. Aceasta este culoarea Absolutului. În muzică consonanţa a două sunete, de exemplu, "do" din prima şi a doua octavă, cuprinde toate cele douăsprezece sunete ale primei octave. Se observă o corelare interesantă în pictură. Dacă se amestecă într-una singură toate culorile curcubeului, se obţine culoarea albă (lanţul creaţiei şi al iubirii). Dacă se face acelaşi lucru, schimbând însă culoarea violet (iubirea) cu culoarea maron (ura), se va obţine culoarea neagră (lanţul distrugerii). In muzică, în afara celor şapte note principale (şapte lumi), există cinci complementare, denumite diezi şi bemoli (lumi intermediare).

Luăm în consideraţie faptul că lumea a treisprezecea poate să înlocuiască lumea a douăsprezecea, pentru a se crea lanţul negru al distrugerii. Dacă vom compara legile cunoscute ale armoniei în muzică şi pictura cu principiile sistemului dat se observă o legitate interesantă.De exemplu acordul consonant (armonizat)—nota "do" şi nota "fa" din prima octavă corespund culorilor roşu şi verde — combinaţiei armonioase din pictură, iar în sistemul nostru viaţa pe Pământ (roşu) şi dezvoltarea intelectului (verde) dau o dezvoltare desăvârşită în Karma.

Fragment din cartea” Cum sa devii un fenomen” A.Ignatenko