HAG PESACH SAMEACH, PASTE FERICIT

Pesach-ul a fost celebrat prima data de evrei la dorinta Domnului. Pesach inseamna in limba ebraica protectie sau trecere pe langa, si incepe de fiecare data in a 15a zi a primei luni a anului ebraic (nissan), luna care inseamna de altfel inceperea primaverii . Datorita faptului ca ziua la evrei incepe la apusul soarelui, sarbatoarea dureaza 7 zile si 8 nopti. Anul acesta sarbatoarea va incepe in data de 29 martie  la apusul soarelui.

Pesach, denumită şi „Sărbătoarea libertăţii”, marchează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt, acum peste 3000 de ani, şi naşterea poporului evreu. Conform Vechiului Testament, poporul evreu se afla de mai multă vreme în Egipt, în sclavie. Moise s-a dus la faraon şi l-a rugat să îi lase pe evrei să plece din Egipt, pentru că altfel Dumnezeul lor îi va pedepsi pe egipteni. Faraonul nu a vrut şi atunci Dumnezeu a trimis asupra egiptenilor zece pedepse: prefacerea apelor în sânge, invazia broaştelor, invazia păduchilor, invazia muştelor, ciuma vitelor, vărsatul negru, piatra şi focul, invazia lăcustelor, întunericul de trei zile şi moartea întâilor-născuţi.

Cuvântul Pesach are semnificaţia de trecere a acestor pedepse pe lângă casele evreilor. În limba ebraică Pesach mai înseamnă şi „limba care vorbeşte”, de la „peh” = gură şi „sach” = a spune. De aceea este considerat un simbol al redobândirii dreptului la liberă exprimare după robia din Egipt.

Pesach ţine 7 zile si opt nopti, care includ două zile speciale de sărbătoare la început şi două la sfârşit. În timpul acestor  zile evreii se abţin de la produsele făcute cu drojdie, pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o strămoşii lor când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească.

În primele două seri, se ţine un Seder în timpul căruia se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. În timpul Sederului, se beau patru pahare de vin - simbol al eliberării, salvării, izbăvirii şi sanctificării şi se mănâncă marror - hrean şi alte legume amare - ca amintire a vieţii amare din Egipt, povestită şi amintită la masa festivă.

Un alt obicei de Pesach este acela de a umple un pahar cu vin în plus şi a-l pune pe masa de Seder la dispoziţia profetului Eliahu, care vizitează în seara de Pesach fiecare casă de evreu. Imediat după cină se obişnuieşte a deschide uşa profetului nevăzut şi se dă citire versetelor care imploră oprirea căderii mâniei lui Dumnezeu asupra evreilor.

La masa festivă din prima seară de Seder se mănâncă utilizând farfurii şi tăcâmuri care se folosesc doar în două ocazii, de Hanukkah şi de Pesach. Masa constă din feluri de bucate special preparate: carne de miel, sos de hrean, ouă, budincă de mere şi legume, toate simbolizând anumite aspecte ale vieţii evreilor pe timpul robiei egiptene.

În ultima zi de Pesach, se aprinde câte o lumânare pentru fiecare mort din familie sau se merge la cimitir înainte de răsăritul Soarelui, se face un foc, se aprind lumânări la morminte şi se împart pâinici sau colăcei din aluat nedospit, mere, nuci şi dulciuri.

Mesajul pasajelor din Haggadah este ca fiecare evreu să ţină cont de trei lucruri : cine este, de unde a venit şi ce reprezintă.