2012 si Inversarea Polilor Magnetici

De niste ani buni se vehiculeaza ideea inversarii polilor magnetici ai Terrei in jurul anului 2012 iar acest lucru nu este nici pe departe strain stiintei. Multi dintre geologi demonstreaza ca Terra a avut polii inversati cu ceva timp in urma folosindu-se de magnetizarea rocilor vulcanice, care au o polarizare inversa cu cea a campului magnetic actual. Numeroase cercetari independente de cele care vizeaza direct inversarea polilor o confirma prin aportul dovezilor. Alaska se pare ca avea o clima tropicala inainte, paleobotanistul Jack Wolfe spune si pune acest lucru pe seama axei de rotatie a Terrei, care nu era atit de inclinata spre Soare. Gauthier Hulot afirma ca in zona Atlanticului de Sud, campul magnetic este cu 30% mai slab decat in restul planetei. Robert Ballard vorbeste despre realinierea particulelor de fier dintr-o zona din Australia, confirmand ca aproximativ cu 30000 de ani in urma campul magnetic de acolo era orientat spre sud (vezile Noile Teorii – Edgar Cayce).

Satelitul danez Oersted a identificat un loc de flux magnetic, la cativa kilometri sub punctul sudic extrem al continentului african. Acolo busola se roteste brusc cu 180 de grade si arata Nordul spre Sud. O alta zona de flux magnetic este chiar Polul Nord, unde acul magnetic arata spre centrul Terrei! Peter Olson sustine ca inversarea este inevitabila. Campul magnetic al planetei este rezultatul procesului de frecare intre straturile nucleului sau. Energia mecanica a Terrei se converteste in electromagnetism. Schimbarea polilor produce schimbarea liniilor de camp magnetic iar asta se va face resimtita in telecomunicatii, transmisiile radio si aviatie. Avioanele vor gresi aeropoartele iar navele vor ajunge pe alte continente! Animalele care migreaza vor fi bulversate si incurcate din itinerariile lor anuale.

Insa, cea mai importanta schimbare pentru om va fi cea a climei. Zonele fertile s-ar putea desertiza in urmatorii ani iar nivelul oceanului va creste.

Scanari ale Pamantului au aratat ca sub Sahara exista o vasta retea de albii ale unor puternice rauri, cu multi afluenti. Acestea curgeau in sens opus Nilului si isi aveau originea in zonele muntoase din partea de nord-est a Africii, de mult disparute. Geologii, condusi de aceasta radiografiere efectuata din cosmos, au descoperit ulterior in Sahara ramasite ale unei civilizatii infloritoare.