Descoperirea propriului destin

Destin, menire si lectii de invatat pentru fiecare zodie (I)
Berbec

Element: Foc
Mod: Cardinal
Arhetipuri: Luptatorul; Pionierul; Temerarul; Supravietuitorul
Hieroglifa: Iubeste-l pe Dumnezeu si fa ceea ce doresti. – Sf. Augustin
Scopul zodiei: Berbecul ne invata curajul. El reprezinta capacitatea vointei de a triumfa asupra oricarei intimidari, oricarui obstacol, oricarei indoieli. Berbecul este acea parte din noi care stie exact ce vrea sa faca. Se hotaraste si actioneaza. Nu conteaza nimic altceva. Sa ne luptam legati la ochi cu un crocodil? Da – daca asta este ceea ce vrem. Dar actiunile de acest gen nu sint relevante. Berbecul este zodia indraznelii, a oricarui act de cutezanta absoluta, indiferent de gradul de istetime al actiunii. Dar semnificatia sa reala este mai profunda.

Berbecul se refera la curajul existential. Ce este acesta? Intr-un cuvant, este egoismul. O maiestrie delicata. Nu inseamna nici insensibilitate, nici vederi inguste, nici manipularea altora, ci posibilitatea de a spune: “Asta este viata mea. Am dreptul sa caut orice experienta de care am nevoie. Nimic nu va sta intre mine si dezvoltarea mea. Nici o alta persoana. Nici o circumstanta. Nici chiar propriile mele temeri.” Scopul Berbecului este o potrivire perfecta intre dorintele si actiunile noastre. Este libertatea. Fara a ne pierde in sentimente. Fara a fi fascinati de substratul psihologic al deciziilor noastre. Atentia Berbecului este atrasa numai de puterea vointei de a modela o viata.

Strategia
Curajul cuiva trebuie trezit prin teama. Nu poate fi dobandit prin nici un alt mijloc. Stresul si curajul sunt o pereche potrivita. Nu devenim intotdeauna mai curajosi cand suntem pusi in fata unor situatii infricosatoare, dar fara ele nu devenim niciodata mai curajosi. Berbecul este in cautarea curajului. Asadar el este un magnet pentru stres. Nu se poate sti dinainte cum va face fata stresului un Berbec. Isi poate folosi crestivitatea sau hotararea. Sau poate alerga ca un iepure fugarit de un buldozer. Stim de la inceput numai atat, ca il asteapta situatii stresante.

Momentele critice se tin de Berbec ca o umbra. E greu de ajuns la indrazneala de a face ce vrea, iar crizele pe care le provoaca sunt serioase. Isi pierde deseori prietenii. Poate provoca reactii severe din partea persoanelor cu autoritate. De multe ori curajul existential trebuie luat cu binisorul, practicandu-l mai intai in modalitati mai sigure, mai putin amenintatoare. Ne referim la aventuri. Sa ne imaginam ca stam agatati de o coarda la jumatatea inaltimii unui perete vertical de granit. Daca franghia nu are vreun defect, daca e bine ancorata si daca noi nu facem nici o greseala avem o sansa destul de mare sa ramanem in viata in acea seara. Intr-o situatie de acest fel, numai un prost n-ar fi inspaimantat. Cei mai multi alpinisti, banuiesc, m-ar aproba. Totusi alpinistul invata sa-si controleze frica, sa urce eficient in ciuda incarcaturii emotionale electrizante pe care acest sport o produce.

Cu alte cuvinte, el isi dezvolta curajul. Escaladarea unui varf este o actiune curajoasa, fara nici o indoiala. Dar aceasta este o afirmatie statica. Nu surprinde in nici un fel dinamica procesului. Astrologul ar reda-o diferit. Ar spune ca cere mult curaj. Emotiile firesti sint depasite; structura constiintei se modifica. Toate acestea sint provocate prin strategia clasica de evolutie a Berbecului: alegerea intentionata a unei situatii critice. Indiferent de mijloacele prin care sint obtinute, asemenea transformari sunt esenta dezvoltarii. Ascensiunea montana este un exemplu, dar fiecare dintre noi isi poate alege propriul munte. Cineva ar putea invata sa inoate. Altcineva si-ar putea infrunta seful tiranic. Ar treilea ar putea incerca sa renunte la fumat.

Fie ca Berbecul doreste sau nu sa ridice manusa aruncata, viata ii va dezvalui cu destula claritate care este muntele care-l asteapta. Apoi depinde numai de el daca va incepe urcusul. Berbecul are intotdeauna o dorinta. Anumite experiente de viata, de obicei riscante, ii dau tarcoale, il atrag ca rasaritul Soarelui dupa o noapte lunga si rece. Dorinta sa, oricare ar fi, este ascunsa, invaluita de frica. Strategia Berbecului este sa-si depaseasca frica si sa-si satisfaca dorinta, cu orice pret. Sa traiasca in prezenta fricii, dar cu toate astea sa actioneze clar si decisiv – aceasta este dibacia Berbecului.

Darurile Universului
Natura il pregateste pe Berbec pentru a infrunta muntii care-l asteapta. Berbecul intra in lume inarmat cu dispozitia unui luptator, cu vitalitate si instinct de supravietuire. Spiritul sau este intens si direct. Onestitatea, vioiciunea, entuziasmul, independenta, aversiunea fata de o autoritate exterioara – acestea sunt resursele Berbecului.

Daca analizam cu atentie, vom observa ca in acel domeniu al hartii natale atins de zodia Berbecului apare o dispozitie combativa. Combativitatea poate avea o natura fizica manifesta, asa cum e cazul alpinistului in lupta cu muntele. Adesea poate lua o forma mai putin evidenta. Putem avea de-a face cu arma argumentatiei. Ne putem intalni cu o luptatoare pentru drepturile femeilor sau pentru protectia mediului. Putem da peste o persoana care se lupta cu un demon interior – un alcoolic care vrea sa renunte la viciu, un luptator din Vietnam care se lupta cu cosmarurile. Pe o harta natala privirea ne este deseori atrasa de locul tintit de Focul Berbecului. In acel loc va fi un foc si va fi o tinta, mai curand sau mai tarziu. De aceasta putem fi siguri.

Puneti in fata unei situatii critice chiar si pe cel mai bland dintre fii sau fiicele acestei zodii si veti remarca o eficienta rece, lucida. Genunchii poate le vor tremura in anticiparea stresului, iar dupa aceea poate chiar vor lesina. Dar atunci cand se afla sub presiune, adevarata natura a Berbecului razbate la suprafata. Resursa Berbecului? Oricare i-ar fi vesmintele pe care le poarta in aceasta lume, sub ele bate inima unui razboinic. Poate ca are nevoie de situatii critice pentru a iesi din ascunzatoare. Dar este acolo.

Partea intunecata 
O noapte intunecata. O alee prost luminata. O matahala apare din bezna si se indreapta spre noi. Ne-am simti mai bine intr-o astfel de situatie alaturi de un prieten Berbec sau, chiar si mai bine, daca am avea in Berbec Soarele natal sau Luna care sa ne anime spiritul.

Dar ce face razboinicul pe timp de pace? Nu-si poate pastra imaginea de sine fara o oarecare forma de rezistenta care sa-l ameninte din lumea inconjuratoare. Soldatul are nevoie de un adversar. Armatele vor sa lupte. Daca nu sint provocate de un inamic legitim, or sa-si gaseasca unul ilegitim, poate chiar rasturnand ordinea din tara pe care trebuia s-o apere. Intalnim si la un Berbec exact acelasi fenomen. El se va lupta. Asta e sigur. Dar nimeni nu poate sti daca lupta lui va servi scopului transformarii evolutive sau va fi o forma de infruntare lipsita de sens.

Din fericire, inamicii adevarati sint peste tot. La tot pasul Berbecul se intalneste cu obstacole in cale. Ele pot fi oameni cu putere care vor sa-i restranga libertatea. Pot fi situatii adverse de circumstanta. Uneori sint slabiciunile interioare. Alteori obstacolele iau forma neintelegerii altor persoane, care are de obicei radacinile in intensitatea trairilor Berbecului – calitate care deseori ii pune pe ceilalti in defensiva. Orice forma ar imbraca obstacolele, ele trebuie trecute. Daca exista pe lume un pacat cardinal pentru Berbec, acesta este lasitatea.

Atractia pe care o exercita astfel de batalii poate fi ambigua. Chiar daca stim ca ne ajuta sa evoluam, s-ar putea sa fim foarte obositi. Daca Berbecul alege calea minimei rezistente, este liber s-o faca. Batalia trebuie sa fie acceptata de bunavoie. Oricum ar fi, Berbecul ramane un magnet pentru stres. Alegerea pe care o poate face este doar a formei in care se manifesta stresul. Poate fi stresul semnificativ al evolutiei personale, al provocarilor acceptate si al varfurilor cucerite. Sau poate fi o parada nesfarsita de hartuieli goale de continut si de sens, nascute in mare parte din plictiseala, sensibilitatea si frustrarile Berbecului. De-a lungul acestui drum se afla umbra Berbecului.

Razboinicul este aprins de focul bataliei. Are nevoie de el pentru a implini ceea ce l-a adus in lumea aceasta. Dar si in cazul in care s-ar indeparta de criza de evolutie, focul ramane. Nu poate fi stins. El ataca invariabil o tinta laturalnica cu intreaga pasiune care ar fi fost mai potrivita telului real. Pot aparea discutii in care implicarea emotionala pare disproportionata fata de conflictul aparent. “De ce insisti sa porti afurisita aia de camasa?”
Toata impetuozitatea, vointa si curajul Berbecului se risipesc atunci fara rost. Prietenii sint indepartati. Casatoria esueaza. Cariera e spulberata din motive marunte. Nimeni nu castiga. Combustibilul revolutionar de racheta, volatil, se consuma ca artificiile la sarbatoarea nationala, starnind focul gheenei si pucioasa, golit de inteles. Berbecul care a ales aceasta cale ramane ranit, insetat si frustrat. Poate fi convins de dreptatea proprie. Poate sa se autocompatimeasca. Dar intrebarea lui e intotdeauna aceeasi: “Oare de ce par sa pun pe toata lumea in defensiva?” Iar raspunsul? E simplu. Razboinicul a purtat un razboi gresit.

Niciun comentariu:

Un produs Blogger.